Candva, nu demult, traia un nene care era putred de bogat da' nu mai avea mult si o mierlea/dadea coltu'/bea zeama de clopot/etc. Asta, saracu' (metaforic vorbind) era foarte ingrijorat ca a muncit atat de mult pentru banii lui si n-apuca sa-i cheltuie incat vroia sa ii ia cu el in rai, asa ca a inceput sa se roage la Dumnezeu sa-l lase sa-si ia macar o parte din avere cu el acolo sus.La un moment dat, un inger il aude si i se iveste spunandui:
"Scuze frate, da' stii, nu poti sa iei averea cu tine"
Omu', cu buza umflata, il implora pe inger sa vorbeasca cu Dumnezeu si sa vada daca El ar fi dispus sa "inchida ochii", numai de data asta. Si, in perioada de asteptare ce-a urmat, omu' a continuat sa se roage sa poata lua averea cu el. Dupa un timp, ingeru' i se iveste iar si ii transmite/spune/ il anunta/informeaza ca Dumnezeu a decis ca poate lua cu el o valiza.
Tipu' extaziat mai ceva ca virginu' la vederea pasaricii, isi ia cea mai mare valiza si o umple ochi cu lingouri de aur dupa care o pune langa pat. Dupa putin timp, omu' moare si ajunge la portile Raiului unde se intalneste cu Sfantu' Petru.
Asta, Sfantu', vazand valiza spune:
"Bai, stai asa mosule, nu poti sa intrii cu valiza aia in rai"
Da' omu' incearca sa-i explice ca are permisiunea lu' Ala Mare si il roaga sa intrebe/sa dea un telefon/un sms/mms/un buzz/un poke (facebook)/un tweet ceva si sa vada ca asa e. Dupa cateva minute se intoarte Sf. Petru si zice:
"Da ma, bine, se pare ca ai voie cu o valiza da' trebuie sa verific ce contine inainte de a te lasa sa intrii."
Si incepe Sf. Petru si deschide valiza sa vada ce era atat de important si pretios pentru omu' ala incat nu putea fi lasat in urma, deodata, beleste ochii ca muta la pula/ca vaca la televizor si exclama uimit:
"Bai bolnavule, tu te-ai carat cu pavele in bagaj?!?!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu